Scris cu pasiune!

Dilemă feminină universal valabilă

Sunt femeie, deci subiectul în sine îmi este supercunoscut. Curăţenia făcută acum câteva zile, inclusiv prin dulapurile de la parter cât şi în cele de la etaj, mi-a expus diferitele mele treceri, de la o greutate la alta, înainte şi înapoi. De la 20, până la 42 neîmpliniţi. În plus, […]

Bucăţi mai mici sau mai mari.

Totul e să nu atingi. Cam aşa sunt. Nici nu-mi dau seama cum am reuşit să le finalizez. Robot. Pe pilot automat. Ceea ce mi-a prins bine. Nu tu gândit…ci doar muncit. Făcut sarmale, făcut ciorbă. Uitat cruciş. Ceva nu era în ordine. De ce aveam două oale de ciorbă? […]

Despre pâine în casa noastră.

Nu e vorba de o metaforă ci despre aceea bucată de făină, apă, drojdie, sare, ulei şi zahăr, crescută şi mai apoi coaptă. Franzelă, baghetă, ţărănească, dietetică, feliată sau nu, deci, pâine. Obiceiul local spune, că eu sunt cea care mă ocup de cumpărături, printre sortimentele diverse pe bază de […]

Ce nu-mi place, să le fac!

Când nu mai este încredere sau când am dubii…le fac, aşa în stilul meu, naiv şi banal. Ce mă uimeşte însă, e că funcţionează ca acum 20 de ani ! Al naibii de bine…Păcat! Nu mă consider vreo deşteaptă, fiindcă în felul meu, unic şi de multe ori spasmotic (altfel […]

Ce-i al meu e pus deoparte

Acum vreo doi ani- dacă nu cumva sunt trei- am văzut o pereche de pantofi din piele întoarsă verde închis, ce mi-au plăcut destul de mult. Destul??? Îngrozitor de mult! Am întrebat de număr, iar duduia mi-a răspuns ca sunt singurii, că altă pereche nu mai are, deci numărul singur […]

Vechi si nou

Când am luat casa am luat-o cu toate cele bune dar şi cu toate cele mai puţin bune. Ca pe un căţel. Frumos, drăguţ şi jucăuş, dar plin de purici şi căpuşe. Priorităţi, priorităţi, priorităţi. Trebuie, trebuie, trebuie. Buba, buba, buba. La cap, la cap, la cap. Adică, de ce […]

Parfum de oraş. Paris.

Despre asta vorbeau ieri de dimineaţă la radio Zu…De cum s-a îndrăgostit de oraşul Paris, unul dintre cei ce ţin emisiunea de dimineaţa. Habar n-am cum îi cheamă! Adică, mai concret, cum a fost el la Paris. La un hotel. Cum a venit seara. Cum a fost atras de ferestrele […]

Degeaba…

…constatări! Degeaba…nu există, nimic nu este gratis sau degeaba…cândva, cumva, totul are un preţ… Degeaba…te scoli de dimineaţă…dacă ai de traversat oraşul… Debeaga…ai un plan în cap…atâta timp cât nu eşti singura variabilă…şi nici atunci…că vorba ceea: nu-ţi aduce ceasul…cât îţi aduce clipa! Degeaba…încerci să faci lucrurile să meargă în […]