Program de weekend

…ieri am fost întrebată ce facem în acest weekend…şi mi-au trebuit câteva secunde de respiraţie…până să dau răspunsul…

Gradul de oboseală m-a ajuns şi pe mine. Sau poate căldura. Sau poate presiunea atmosferică. Sau poate visul unui concediu ce se apropie. Sau poate toate la un loc…cert este că, somnul mă răzbeşte cu furie, îşi cere drepturile…iar eu mă opun din ce în ce mai greu. De mult nu n-am mai simţit aşa, parcă neputându-i face faţă.

E, parcă! Dimineaţa mă trezesc din ce în ce mai greu…cu toate că, radioul urlă…şi nu odată, am zis, şi ce dacă? La servici, indiferent, de gradul de agitaţie şi implicare…şi cu toate că mediul meu de lucru este prietenos, adică beneficiez de una bucată split aer condiţionat, pe la ora 13-14, somnul mă dărâmă, ochii nu-i mai pot ţine deschişi, gura face grevă…măcar pentru 5 minute… să mă odihnesc…

Mă întorc acasă, în plină căldură…dar la adăpostul aerului condiţionat din maşină…deci nu aş avea posibilitatea să resimt şi gradele indicate pe bord, şi cu toate astea, când ajung acasă…somnul mă copleşeşte. Trag de mine să mai învârt cârpa de bucătărie, o mătura, o lingură într-o cratiţă, să schimb o vorbă cu fiică-mea, cea nevorbită de peste zi, am ajuns să mă uit cu multă compasiune spre grădiniţa ce trebuie udată…

Rufele din spate stau nestrânse de 2 zile, nu-i nimic, le strâng când le voi pune pe următoarele…! Şi le las la un moment dat pe toate, în grija Domnului, numai să adorm…să mă întind niţel în pat…ceea ce fac…până cântă iar, de dimineaţă radioul…când utilizarea scobitorilor pe post de proptele ale pleoapelor…e de primă necesitate! Nici cafeaua nu-şi mai face efectul! Am schimbat şi tipul de cafea…m-am dat pe expresso…doar , doar…Vorba femeii de servici : Da’ pofte nu ai? Nu, nu am…sau, hmm să mă gândesc…că prea mănânc în ultimul timp fructe…ceea ce, nu e, in obiceiul local! 😀 …şi totuşi…nu cred!

Curios este faptul, că starea fizică, nu se împleteşte armonios cu cea psihică. Dimpotrivă. Pe cât de puternică este starea de somnolenţă, când mă apucă, pe atât de vivace sunt în rest. Vioaie, am spor, râd…numai când seara se apropie şi-mi iau poziţia la orizontală, dau semnale clare de uşoară nervozitate, în cazul în care sonorul tv-ului este neadecvat dorinţelor mele.

…aşa că în weekwend, ce să fac? Sâmbătă, să mai învârt câte ceva prin casă sau gradină, peste zi, să mai petrec câteva ore la un mic şi o bere cu niscai prieteni…. Duminică…hmm, poate un târg de dimineaţă, poate, dacă are cine să se trezească, poate…

Deci, ce fac în weekend-ul ăsta? Mă odihnesc!

Presupun că ce mi se întîmplă mie, nu mi se întâmplă numai mie, cum te simţi tu, cititorule? Tu ce faci în weekend?

Cafea şi bunăvoie pentru toţi…asta până să mă fure, iară somnul!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *