…patriotism de bătătură…

… sau încă un week-end…

Până să intru la facultate, priveam pe geam de la etajul 8 al blocului unde locuiau părinţii mei…indiferent ce zi a săptămânii ar fi fost. Aveam un target. Poate de aceea odată cu intrarea la facultate, pentru mine sâmbăta a reprezentat şi încă reprezintă, ziua/seara, ieşirilor în lume. Seara de sâmbătă, e seara fugii de tot ce-a fost peste săptămână. Seara distracţiei.

Îmi aduc aminte, cum vinerea, triam invitaţiile. După dispoziţie. Fie la un ceai/baieram, o zi onomastica/aniversară, o ieşire în oraş, o ieşire din oraş, o mare, un munte, poate la un concert sau pur si simplu ne adunam la un joc de cărţi. 1 Mai-ul şi revelionul îl petreceam de regulă la mare, dacă nu, atunci la munte, cu certitudine. Ieşeam.

Funcţie de tipul ieşirii, vineri seară, aveam invariabil, seara de croitorie. Îmi făceam ţinuta pentru a doua zi, fie dintr-un material, dacă-l aveam, dacă nu, atunci transformam lucrurile mamei ori ale sor-mii. Uneori, croitoria se prelungea în noapte, până sâmbăta dimineaţa. Depinde ce îmi puneam în cap, de cât de complicate erau ţinutele gândite de mine. Pe vremea aceea ar fi fost de neconceput să nu am ceva nou, dar mai ales nu ies sâmbătă seara. Zeci de reviste Burda, înţesate cu tipare pe foiţă de calc, stau uitate pe rafturi, mărturie ale altor vremuri…

Anii au trecut. Responsabilităţile familiale, viaţa în doi a schimbat, nu , nu modul meu de a privi ziua/seara de sâmbătă, cât ritmul ieşirilor. Nu mai depinde doar de mine.

Ieşitul din casă, un eveniment foarte rar. Evadarea din spaţiul curţii se rezumă la concediul de peste an. Atât. Poate o zi onomastică ori un eveniment de “maximă importanţă” să ne scoată din perimetrul consacrat.

Sâmbăta s-a transformat în ziua marilor fapte eroice în războiul cu întreţinerea casei. Se spală, se face curat, se face mâncare. Drumurile se rezumă la piaţă. Aprovizionare.

Vorbesc cu prietenii. Sezonul de nunţi, botezuri, cumetrii, cum zice Mana, s-a deschis pentru unii. Pentru alţii se continuă evadarea din marele oraş, utilizându-se orice prilej. Legat de studii, de afaceri, sau un pic de romantism. Orice.

În week-endul asta a fost la fel. Ploaia şi monotonia, m-a întristat şi m-a pus pe gânduri…

Om fii legaţi de glia curţii şi om avea virusul patriotismului de bătătură?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *