…poate doar uşor erectă, da’ mărită NU, în orice caz!
Paradoxală această afirmaţie? Nu v-aţi fi aşteptat, nu-i aşa??!! Şi cu toate astea o mai spun şi o susţin cu toată tăria!
S-a declanşat mărirea în masă. Electorală. Profesorii, funcţionarii publici, cadrele medicale…toţi o vor mărită! Şi nu oricum…cu 50 %, nici mai mult, nici mai puţin !N-o comentez! Să fie clar!
Însă tuturor le scapă, mărirea fără cerinţă, adicătelea aia pe post de prime- 1, 2, 3 câte se poate- că aici e problemă de virilitate, la care se adaugă o mărire, în medie cu 20%, constantă, lunară şi nemediatizată! Cu şmecherie! De 2 ani coeficientul inflaţional nu este acordat, aşa cum nici altora nu le-au fost acordate toate măririle stabile, iar acum în prag de alegeri, sunt acordate prin cumul! Sub masca bunăvoinţei şi nu a firescului! Astea se pun? Oare or avea vreo importanţă? Or conta?
Sunt trei probleme pe care iarăşi!(nah, că devine un obicei!) nu le înţeleg…În primul rând nu înţeleg alegerea momentului, bine, bine e electoral! dar din punct de vedere al situaţiei macroeconomice e o cădere liberă, criza financiară a bătut la uşa şi e deja în casele noastre,stă cu noi la masă, adică dracul deja şi-a vârât coada, iar astfel de măsuri cred io, că nu fac decât să-l scoată pe dracul din casă cu tot trupul lui fioros şi dizgraţios!
Al doilea lucru pe care nu-l pricep, e că, dacă măsurile astea au chiar şi succesurile electorale aşteptate, atunci io n-aş vrea să fiu în pielea celor care vor conduce după…cu o (mult prea) mare suma de cetăţeni cu ea mărită dar flească, adică pe hârtiedoar, cu dorinţă dar cu neputinţă…Faliment, şomaj, sinucideri din pierderi de case, mişcări de masă, preţuri şi ele mărite şi cu certitudine erecte! Era să zic atunci să-i văd, dar această dorinţă parcă nu-mi dă mâna să mi-o doresc aşa de tare…mai bine, nu…
Şi nu în ultimul rând…nu înţeleg ce deja am constatat…ca nici nu mi s-a mărit bine, că deja simt că nu-mi mai ajunge, că am creştere negativă de la un 15 ale lunii, la următorul 15 …Adică, cum vine asta? Ea s-a mărit, iar pentru asta trebuie să ţin la siluetă, strîngând cureua? Tare, din ce în ce mai tare!
Şi pentru că încep să simt presiunea curelei în jurul dragului meu de mijlocel, pentru că din bucătăria mea de gospodină, încep să constat inutilitatea numărului de oale, pentru că mă uit câş la bugetul aprobat şi la mărirea fondului de salarii, care-l depăşeşte, pentru că ratele de la bancă, deja îmi depăşesc venitul meu lunar, pentru că deja simt gustul sălciu de parizer, pentru că kwatt-ul şi mc de gaz a început să treacă la capitolul “de lux”, pentru toate astea şi pentru încă altele, io spun clar şi răspicat:
Mărită, neeeeee, n-o mai vreau bre, mărită! Mie îmi ajunge aşa!