…cam aşa am simţit, azi, pe propria mea piele…
Ca la orice loc de muncă, mă rog, poate nu chiar peste tot, mai vine unul mai vine altul, mai cu un telefon, mai cu o cârpă minune, mai cu rimel de Avon, mai cu kilu de argint şi gramul de aur…aşa şi pe la noi.
Azi, fu rândul doamnei, cu gramul…Modele multe, şi d-alea şi d-alea, ţuţuieli din buze, onomatopee, vocalize, ale cârdului de femei extaziate în faţă noilor modele, cu prelucrare turcească.
Dacă am rezistat tentaţiei? Ei, hait! Nici vorbă! Punct ochit, punct lovit! Dragoste la prima vedere! Adică, s-a potrivit! La ţanc! A fost ca în povestea Cenuşăresei, după ce restul de doamne şi domnişoare îşi încercaseră norocul! Iubirea fiind împărtăşită! Nimic, nicio raţiunea, n-a mai stat în calea fericirii noastre! Nici măcar Stăpânul, n-a putut opri entuziasmul!
Iniţial am fost foarte încântată…apoi, mi-a venit mintea la cap, ca oricărei neveste adevărate…păi, chiar aşa, să fie ??? Inelu-i, inel, brăţara, brăţară! Dacă le numeri sunt două piese…parcă, acum e altceva…un soi de Magazinul Victoria, 50 de magazine intr-unul singur!!! Asta-i model, clar elaborat, de un bărbat însurat!!!
Aştept, fără niciun interes, nici măcar ascuns…piesa, care să se facă şi inel şi brăţară, şi cercei, şi colier, eventual să se schimbe în funcţie de starea sufletească!
Deci, picioruş sau…aripioară ?