La paris

…această săptămână a fost spectaculoasă…

Parisul, prin aproape tot ce e, este o locaţie turistică, care merită văzută, bătută cu piciorul, măcar odată într-o viaţă de om. Ce să spun? Ce m-a impresionat mai tare? Vorbesc pozele pe care le-am făcut…

Ce să spun? Cum să-l descriu? Nu ştiu. M-a impresionat armonia, cred că ăsta este cuvântul ce mai potrivit, pentru acest oraş. Privit de sus, aşa cum se vede de altfel şi din poze, există o logică, o schemă matematică, între înălţimea clădirilor, încadramentul obiectivelor turistice în restul de clădiri, iar străzile, bulevardele, desenate aşa încât, să existe un tot unitar, să existe această armonie… Chiar şi văzut de la înălţime, arată a oraş civilizat, bine gândit…

La nivelul solului, aici, această armonie o simţi, de la felul în care sunt dispuse cafenelele până la balcoanele cu fier forjat, toate la fel şi totuşi diferite, de la lipsa termopanelor până la trecerile de pietoni, pistele de biciclişti…Nimic lăsat la voia întâmplării sau fără avizul celui ce se ocupă cu sistematizarea, arhitectul Parisului, acelaşi de 20 de ani…

Sub pământ, metroul este şi el o dovadă de înţelepciune, astfel gândit încât şi un copil să se poată descurca, orice intrare, ieşire sau sens este semnalizată, fiecare culoar al lui, are cel puţin un panou cu harta reţelei de transport subteran…cu legături, cu numerele de linii, cu capete de linie. Totul e să ştii în ce staţie eşti, să ştii unde vrei să ajungi, apoi ţine de atenţie să urmăreşti direcţia spre care vrei să te duci…

Din punct de vedere al monumentelor…aici, vezi, simţi la o dimensiune covârşitoare, Istoria…Nobleţea…tradiţia…în sensurile lor reale. Impresionant.

Sigur că nu sunt numai lucruri bune, multă mizerie acceptată, mulţi cerşetori -ai lor…ai noştrii- multinaţionalismul acceptat ca şi pată de culoare şi încă altele pe care nu am vrut să le bag în seamă, dar nu pot să spun că nu le-am văzut.

Dacă mi-a plăcut? Asta e o întrebare cu un singur răspuns…Da. Dacă îmi doresc să mai merg încă o dată? Da, dar mi-ar plăcea, dar să fiu alături de persoana dragă mie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *