O campanie care merită
Nu-s ăla să promoveze campanii, dar asta chiar merită. Poate aţi văzut panouri prin Bucureşti, e vorba de campania “În Plata Domnului“. Pe scurt, iniţiatorii zic:
In Romania, in ultimii 15 ani, s-a inaugurat cate o biserica noua la fiecare doua zile; nota de plata fiind achitata, intr-o masura semnificativa, de bugetul de stat sau de catre bugetele locale. In Romania, in aceeasi perioada, din cauza unui buget insuficient alocat Ministerului Educatiei, s-au desfiintat peste 21.000 de unitati de invatamant, echivalent cu disparitia a patru scoli in fiecare zi a fiecarui an!
Şi, la fel de pe scurt, iniţiatorii vor:
- stopa finantarea cultelor religioase de la bugetul de stat sau din bugetele locale, cu exceptia unor proiecte cu caracter umanitar, clare si bine-definite
- obliga regiile autonome si companiile cu capital majoritar de stat sa faca publice destinatarii si sumele sponsorizarilor, inclusiv cele efectuate in beneficiul cultelor religioase, pentru a se asigura transparenta procesului
- include toate activitatile financiare efectuate de culte in categoria celor impozabile
- obliga toate cultele religioase care primesc finantare din partea autoritatilor centrale sau locale ale statului, a regiilor autonome si a companiile cu capital majoritar de stat sa publice anual rapoarte financiare detaliate prin care sa justifice modalitatea de cheltuire a banilor
Ce înseamnă toate astea? Că încercăm să scăpăm de popi corupţi. N-o să-i mai vedem cu maşini de lux luate din donaţii, n-o să mai vedem popi care mor de foame doar pentru că au ghinionul să fie printr-un sat sărac din fundul Moldovei. Sau, cel puţin, încercăm. Eu zic că merită să aruncaţi un ochi aici şi să vă daţi cu subsemnatul virtual.
La plimbare
Ce e în neregulă cu poza asta? Eu zic că e capacul de la benzină (în dreapta). Băieţii au mers aşa vreo câţiva kilometri, după care s-au oprit la un semafor (pe verde), s-a dat un tip jos, l-a închis şi au plecat (pe roşu).
După un weekend la mare
Am cam ignorat blogul weekendul ăsta, fiind plecat în deplasare la mare. Sunt câteva chestii care merită menţionate aici:
- pe autostradă nu există limită inferioară de viteză? Din când în când dădeam de câte-o dacie din anii ’70, un Tico încărcat până la refuz care se târa cu 70 la oră. Pe autostradă.
- în condiţiile în care pe prima bandă se mergea cu 70 din loc în loc, pe-a doua se găseau deştepţi care credeau că limita e 110. În rest, am prins doar vreo 2 care mergeau cu viteza sunetului.
- cald, frate. La mare nu se poate respira. La orice oră din zi şi din noapte te simţi ca-ntr-o bucătărie plină de aburi, la 50 de grade.
- anul trecut am stat vreo câteva zeci de ore pe plajă şi de-abia dacă se observa. Ieri dimineaţă am stat 2 ore şi sunt deja bronzat. Frate, când vezi la televizor părinţi cu copii la 12-1 pe plajă, apăi ăia merită decăzuţi din drepturi.
- apa e jegoasă. Am auzit-o de la absolut toţi. Ieri, cel puţin, era plină de meduze mici.
- în rest, litoral românesc. Dac-ai fost vreodată, e exact la fel ca atunci.
Am o idee de afacere
Ar fi trebuit să încep cu o poză cu un cocalar. Sau, mai exact, un puştan idiot de 12-15 ani. Dar pur şi simplu n-am putut să găsesc una cu unu’ îndeajuns de idiot.

Sau stai!
În fine. Când văd câte-un idiot d-ăsta preadolescent îmi aduc aminte un singur lucru: frate, şi eu am fost la fel. Toţi am fost la fel, puţini sunt ăia care n-au fost idioţi când erau mai mici.
Şi-aici vine ideea mea de afacere: îi pun pe-ai mei părinţi să instruiască părinţii să fie părinţi. Mereu îmi aduc aminte o chestie: de fiecare dată când eram idiot, ai mei mă potoleau. Nu cu bătăi, mai simplu. Uite, să luăm exemplul tovarăşului de mai sus. Şi eu am fost ca el – pe la 12 ani am venit la ai mei chitit să mă blonzesc în cap (epoca Eminem, deh). Deja aveam planul făcut, eram pregătit. Şi cum m-am dus eu mândru la tata, mi-a zis simplu: da, te las să te oxigenezi la păr (că la cap eram deja). Da’ întâi te vopsesc brunet cu cremă de pantofi şi stai aşa o vreme.
Nu m-am blonzit niciodată.
Poza via.
De reţinut, pentru şoferi
Un mesaj de bun simţ pe un TIR:
“Dacă tu nu-mi vezi oglinda nici eu nu te pot vedea pe tine”
De reţinut!
Ai văzut Inception?
Dacă da, atunci uite o chestie subtilă din coloana sonoră:
Dacă nu, atunci o să-ţi dai seama când/dacă-l vezi.





